În timpul desfăşurării procesului scandalos de autorizare a construirii fabricii de cherestea al lui Holzindustrie Schweighofer, în comuna Reci, apare o altă problemă, care tulbură apele domoale ale dispoziţiei comunităţii din zona Trei-Scaune, anume: apariţia sondei de explorare la Comandău (jud. Covasna). Această problemă nu e atât de simplă, pe cât pare a fi la prima vedere, pentru că, pe lângă impactul acestei investiţii asupra mediului, ne ciocnim şi de interesele comunităţii, care nu sunt clar conturate. Obţinerea autorizaţiei de construcţie a acestei sonde scoate iar la iveală măsura de responsabilitate – mai degrabă iresponsabilitate -, a conducătorilor aleşi, creând din nou o situaţie de conflict între interesele comunităţii şi economia de jaf a deciziilor luate de către politicieni.
Agenţiile judeţene de protecţia mediului la nivel de ţară, nu oficial, însă activează în interesul marilor investitori şi împotriva interesului comunitar (vezi cazurile din Roşia Montana, Moşna, Alma Vii, Pungeşti, Bârlad). Situaţia nu este mai limpede nici în judeţul Covasna, deoarece Agenţia Judeţeană de Protecţia Mediului (APM Covasna) a aprobat două „investiţii" discutate în aşa fel, încât ele să facă parte din şirul celor care necesită „autorizare mai uşoară". Instituţia nu putea face acest lucru fără ajutorul nemijlocit al conducătorilor Consiliului Judeţean Covasna, instituţia fiind reprezentată încă din faza iniţială a luării deciziilor.
În timp ce în cazul Holzindustrie Schweighofer de la Reci [1],conducerea Consiliului Judeţean Covasna în complicitate cu APM Covasna netezeşte drumul ignorării intereselor comunităţii locale, credem ca în cazul forării de explorare din Comandău e vorba „pur şi simplu" de neglijenţă. Întrebările din jurul forajului de la Comandău îndreaptă atenţia asupra defrişărilor iresponsabile, findcă aceasta greu se poate numi gospodărire a pădurilor. Cei 9000 metri pătraţi de pădure defrişată pentru forarea amintită este o picătură pe lângă celelalte măcelăriri de păduri, care se găsesc în jurul părţii numite Manişca-Mare, aflată la 20 km de Comandău. Drumul forestier – bine întreţinut - în mai multe locuri este apărat de ziduri de sprijin, care apără drumul faţă de alunecările de teren. Acest fapt ne face să înţelegem că aici extracţia nu este planificată pentru doar una-două zile. Mai ales, pentru că potrivit raportului Asociaţiei Ecosilva din Bucureşti [2] despre extracţia de masă lemnoasă din Comandău, austriacul Holzindustrie Schweighofer, care doreşte să construiească uzina de prelucrare a lemnului din Reci, de ani de zile extrage şi cumpără buşteni din această zonă.
Din iunie 2013 urmărim cu atenţie procesul de autorizare a construirii uzinei de cherestea pentru Holzindustrie Schweighofer la Reci, din aceeaşi cauză vizităm mai des site-ul biroului de apărare a mediului, în acest fel, paralel cu cazul Schweighofer, am inclus în domeniul nostru de monitorizare şi aprobările de defrişare a pădurilor eliberate de Agenția Judeţeană de Protecţie a Mediului Covasna. La sfârşitul lunii august 2013 am devenit atenţi la faptul că Amromco Energy SRL, cu sediul în Ploieşti, a înaintat o cerere de defrişare a 9000 metri pătraţi de pădure din zona Maneşca-Mare, care aparţine de oraşul Covasna.
APM Covasna a aprobat cererea lui Amromco Energy SRL pentru defrişarea a 9000 metri pătraţi de pădure la Comandău în data de 12 septembrie 2013. Pe baza documentului dat publicităţii [3] pădurea care ar urma să fie tăiată este proprietate privată, iar firma amintită doreşte să instaleze pe teritoriul respectiv o sondă de forat numit: „Greşu 4000".
În august 2013 Amromco Energy SRL a solicitat aprobare de la protecţia mediului pentru instalarea (ridicarea) unei sonde pentru forării de explorare şi efectuarea activităţii de forare. În urma deciziei luate de Asociaţia de Protecţie a Mediului care a avut consultaţii cu Comitetul de Analiză Tehnică, în data de 23 noiembrie 2013 proiectul a fost clasificat ca activitate care poate fi efectuată fără întocmirea unui studiu de impact asupra mediului.[4]
În data de 20 decembrie 2013, un convoi de tiruri agabaritice, însotite de poliţie transportau elementele unei sonde de exploatare. În data de 27 decembrie 2013 deplasându-ne la faţa locului, ne-am interesat de lucrările începute. Acolo au fost făcute fotografiile care însoţesc prezentul articol.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Decizia guvernamentală nr. 544/2009, care hotăreşte asupra clasificării lucrărilor de forare exploratoare, nu consideră că ar fi obligatoriu efectuarea evaluării impactului asupra mediului în cazul acestor forări de explorare, aceasta fiind impusă numai în cazul în care cantitatea de petrol extras pentru comercializare depăşeşte 500 de tone, iar în cazul gazelor naturale, numai dacă gazul extras zilnic depăşeşte cantitatea de 500.000 metri cub. Pe de altă parte legea permite solicitarea efectuării studiului de impact şi audierea comunităţii în cazul executării oricărui proiect industrial, dacă acesta are efecte dăunătoare asupra mediului.
Trebuie să constatăm faptul că aici, la câţiva metri de cursul pârâului Basca-Mică vor începe o activitate industrială, care – în cazul unei eventuale poluări masive – periclitează direct flora şi fauna pârâului şi ameninţă vietăţile din zonele apropiate.
Cu sonda Greşu 4000 forarea de explorare se va efectua la adâncimea de 3650 metri. După părerea directorului biroului de protecţie a mediului şi al prefectului ţinta este căutarea rezervelor de petrol. Dar nebunia de extracţie a gazelor de şist, care se extinde tot mai mult în ţară, ne stimulează să monitorizăm în continuare, cu atenţie cazul de la Comandău, din moment ce nici Consiliul judeţean şi nici APM Covasna nu consideră că este importantă informarea comunităţii afectate.
Subliniem responsabilitatea conducerii Consiliului Judeţean Covasna, care este reprezentat în calitate de vicepreşedinte (funcţionar ales) în Comisia de Analiză Tehnică alcătuit în cadrul APM Covasna. [5] Din regulamentul comisiei (Regulementul de organizare şi funcţionare a Comisiei de Analiză Tehnică (Cap. II / Art. 11; Cap: III. / Art. 17) reiese că membri comisiei transmit punctul de vedere al instituţiei pe care o reprezintă. În consecinţă Consiliul Judeţean Covasna, deci liderii aleşi, au avut un rol activ în faptul că proiectul amintit mai sus poate fi realizat fără pregătirea unui studiu de impact asupra mediului.
În sfârşit, am dori şi noi să aflăm, care este acel impact asupra mediului – în ceea ce priveşte solicitarea studiului de impact – care atinge pragul de sensibilizare al Consiliului Judeţean Covasna?! Părerea directorului APM Covasna ne este cunoscută, nu degeaba i s-a întocmit petiţie pentru demisionare. [6] Ştim foarte bine, că la 23 de ani după terminarea epocii Ceauşescu, România a păşit neîndoielnic pe drumul industrializării, am auzit destule cazuri. Simţim că retrăim ceva, prin care am mai trecut, şi nu numai prin proiectul, dar şi prin realizarea acestuia. Ajunge să ne gândim la evenimentele din Pungeşti, unde cei din rezistenţă au fost bătuţi exact ca în vremurile anterioare. Şi iar soseşte porunca..., şi nu există nimeni, care să aibă puterea de a contrazice o poruncă venită de sus, fie el funcţionar numit, ori lider ales.
Grupul Indigo,
Sfântu Gheorghe, la 30 decembrie 2013
[1] Scrisoare deschisă politicienilor cu interese în investiţia Schweighofer!
http://www.sepsiszentgyorgy.info/component/content/article/1156
[2] Ecosilva solicita organelor statului sa initieze verificari pentru a stopa infractiunile din padurile judetului Covasna
http://ecosilva.webs.com/investigatii2013.htm
[3] Proiect decizie de încadrare / 12.09.2013
http://apmcv.anpm.ro/proiect_decizie_etapa_de_incadrare-106849
[4] Proiect decizie de încadrare / 23.10.2013
http://apmcv.anpm.ro/proiect_decizie_etapa_de_incadrare-110434
[5] Convocator CAT, CSC
http://apmcv.anpm.ro/convocator_sedinta_cat_csc-108494
[6] Greenpeace cere demisia directorului APM Covasna / 20. 12. 2013
http://www.greenpeace.org/romania/ro/campanii/paduri/Greenpeace-cere-demisia-directorului-APM-Covasna/
