Un lucru este cert : în acest caz nu putem conta pe sprijinul conducătorului Consiliului Judeţean Covasna.
La 22 ianuarie 2014 la Consiliul Judeţean, a fost înregistrată plângerea civilă prealabilă în care 177 de cetăţeni din ţinutul Trei Scaune au solicitat retragerea autorizaţiei de construire a fabricii de cherestea Reci, fapt care a dus la o altă scăldare al adevărulul din partea conducătorului judeţean.
La întrebările privind plângerea civililor în ceea ce priveşte atribuţiile Consiliului Judeţean, am primit răspunsuri neînsemnate, în care se enumerau legalitatea autorizaţiei de urbanism (481/19.11.2013), şi au inşirat a sumedenie de instituţii, care şi-au dat aprobarea. Documentaţia primită nu se referă – cu nici un cuvânt – la cele solicitate în plângerea depusă de către civili. Nu sunt clarificate nici răspunderile Consiliului judeţean şi al conducătorului acestuia.
Este regretabil faptul că șeful instituţiei, care se vrea a fi, la fiecare pas, marele războinic al autonomiei, de fapt depăşeşte în aroganţă pe politicienii din Bucureşti cu purtarea sa depreciatoare faţă de societatea civilă din ţinutul Trei Scaune.
În prezent putem fi siguri de faptul că, dacă la Reci se va construii fabrica de debitare si prelucrare a lemnului, pagubele care se produc pe perioada funcţionării acestuia (drumurile, casele de lângă drumuri, fondul forestier, Dealul Pivniţele Mari şi rezervaţiile naturale) vor fi remediate din banii contribuabililor din ţinutul Trei Scaune.
Menţionăm că preşedintele, care a semnat documentul, ar fi trebuit să cunoască măcar denumirea oficială a instituţiei necentralizate, mai ales în cazul la care se referă la aceasta în scrisoare. De fapt în judeţ nu există instituţia la care se referă, adică Direcţia Judeţeană Cultură Covasna. Denumirea corectă a acestei instituţii este: Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional al judeţului Covasna.
TORÓ Attila
Grupul Indigo
Motivaţiipentru care, în plângerea civilă preliminară se solicită retragerea autorizaţiei de construcţie eliberată pentru construirea fabricii de cherestea din Reci.
1. Conform art. 104/1/C/9, 10 Legea nr. 286/2006 pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, Consiulul Județean este responsabil pentru protecția și refacerea mediului înconjurător căt și pentru conservarea, restaurarea și punerea în valoare a monumentelor istorice și de arhitectura, a parcurilor, grădinilor publice și rezervațiilor naturale. În sensul larg, consiliile județene au ca și atribuție gospodărirea, în condiții de legalitate, al patrimoniului județului.
Din răspunsul remis de către APM Covasna la observațiile făcute pe marginea SEA privind PUZ-ul pentru „Fabrica de debitare și prelucrare a lemnului Reci" reiese că investitorul nu este răspunzător de daunele cauzate în afara incintei fabricii – de ex. la drumurile județene, peisaje culturale, arii naturale protejate s.a., aflate în gestiunea Consiliului Județean (de ex. Dealul Pivniţele Mari, situri Natura 2000 invecinate etc.) – această răspundere revenindu-i insăși Consiliului Județean Covasna.
Astfel, emiterea autorizatiei de construire reprezintă o incălcare flagrantă a acestei responsabilități de baza a CJ Covasna, conform legii.
2. Consider că această investiţie, pe lângă impactul negativ semnificativ asupra fondului forestier al regiunii, va diminua semnificativ și atractivitatea zonei turistice Dealul Pivniţele Mari, deoarece, datorită dimensiunilor sale, fabrica de debitare și prelucrare a lemnului Reci va domina peisajul pe o lungime de 2-2,5 km, cu un impact devastator asupra panoramei care se deschide în prezent în faţa turiştilor de pe Dealul Pivniţele Mari. Panorama unică de pe Dealul Pivniţele Mari a fost unul dintre motivele pentru care a fost înfiinţat aici atât punctul turistic cât şi locul memorial istoric, CJ Covasna cheltuind în acest scop sume considerabile de min. 800.000 RON.
3. Președintele CJ Covasna a emis autorizatia de construire ignorând ostentativ INSĂȘI PROPRIUL PUNCT DE VEDERE, transmis către APM Covasna cât și mass-mediei, în data de 22. 08. 2013, în care acesta își exprimă în mod detaliat dubiile față de oportunitatea investiției în acea locație, încălcând astfel prevederile Legii nr. 215/2001 privind administrația publică locală. (22. ianuarie 2014)